Tu mi-erai omul legat de a mea fire




Te las acum sa te duci,
Când te-am ascuns într-un gând,
De lungi așteptări fierbând,
Ai tăiat al firului gând.

Și gândul l-am cuprins
Și pe tine - în tăcere, 
Ți-am  spus ,,La revedere!”
Legată de un gest, repede...

Te las acum în trecut
Și îngerii coboară,
Îmi înalță trupul
Și pornesc a mia oară.

Păcatele-mi sunt veșminte,
Apa, aproape cuvinte;
Curg în tăcere,
Plângând a mea durere.

Tu mi-erai omul legat de a mea fire,
Când printr-o dezamăgire,
Lacrimi ai făcut sa curgă în neștire.

Te las acum și plec,
Mă obișnuiesc a doua oară
Cu a ta lipsă
Ce crunt o să mă doară.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Între două priviri și o atingere

Me, myself and I in the night