Postări

Se afișează postări din iulie, 2015

Nu pot să îţi spun decât...

Imagine
Că te simt.  Și că am obosit.  Am obosit să dau timp timpului, să aștept, să promit.  Să sper. Să nu-ți aud cuvintele. Am obosit.  Te simt departe. Nici eu nu sunt aproape. Nu mă lași. Ești laș. Ai făcut abuz de ceea ce simt. Totul e un vălmășag. Și totul scapă de sub control. E o nebunie eternă. Și-mi scapă metaforele. Și aud furtuni. Și am prins demoni. Și mi-am devorat sufletul. Și nopțile te caut. Nu le dorm. Ce ar fi să-mi spui despre somn? Cunosc insomnia. Ce baladă, baladă a sufletului. Ce-mi urlă eul. Ce străin îmi ești. De ce simt să te las? De ce mă îndepărtezi pe mine? Tocmai eu? Atâtea întrebări. Am obosit. I se spune destin. Sunt 6. 6 ani. 2190 de zile. 52560 de ore. 3153600 de secunde. Cer o retrospectivă. Mă doare. Și apoi liniștea se așterne. Și totul e surd. Nu te mai simt. Nu te mai văd. Nu te mai am. Nu mă mai ai. Erai sigur că...  Și am spus: Veșnicie. Și n-ai știut ce

L'amour d'une femme

Imagine
Își privea firele de păr răvășite pe pernă. Culoarea arămie se juca ostentativ răvășind așternutul auriu. Fiecare paloare a aerului rece îi ascuțea simțurile. Ploaia îi vorbea. Sunetul acela al anotimpului cald, jucându-se cu amintirile ei, îi trezea o febrilitate care se regăsea în interiorul simțurilor ei. ,,Nu sunt răspunsul. Nu pentru tine - probabil pentru nimeni.”  - Își spuse ca pentru sine, articulând cu atenție ultimele două cuvinte. Apoi, continuă: ,, Ascultă! Dacă tu ai impresia că te poți folosi de anii în care ți-am declarat iubire și te-am așteptat, te înșeli! Ascultă ce îți spun! Nu am de gând să-mi trăiesc următorii ani așteptându-te! Lipsa ta mi-a insensibilizat simțurile și gândirea cugetă! Nu mă face să te ating, să te împing spre ușă! Și la naiba, dă-te la o parte! Cineva e pe cale să vină!”  Gândurile ei. Trase o gură mare de aer. Și își spuse: ,, Dumnezeule, câte trăiri am fost nevoită să înmagazinez în mine de dragul tău! Câte repulsii mi-am înfrânt,