„ Aud vibrând vocea ta în toate zgomotele lumii.” - Paul Eluard
Astfel, patefonul rulează neîncetat ,,Killing me softly”, iar adierea pală a vântului îmi săgetează simțirile. Te caut în fiecare zgomot și gesturile îmi sunt încleștate de trăirile ascunse cugetate în absența ta.
Tu ești în urmele de ruj roșu lăsate în treacăt pe marginea cănii de cafea.Și apoi, te regăsesc în parfumul ce-mi sălășuiește pe piele de fiecare dată când plec,după ce, o zi întreagă am petrecut-o ascunzându-mă de restul lumii în brațele tale.
Așa am decis. Să mă refugiez în brațele tale și să mă las purtată de bătăile inimii tale care îmi încântă emoția.
Pe noptieră, într-un caiet alb, un trandafir presat vorbește despre visul unei nopți de vară pe care te-am rugat să o oprești. Pe loc. Să o trăim la nesfârșit. Pe pat, stă așezat dezordonat un tricou roșu de al tău care și-a împreunat moleculele mele de parfum cu ale tale. În lipsa ta, îmi asigură o negreșită corespondență între pielea ta și eul meu. Încep să te disting anevoie în negură și să te recunosc după modul în care îmi respiri fiecare trăire, dar mă mulțumesc cu strângerea ta de mână puternică care înlocuiește pe loc sutele de trăiri constante care se îmbină între două atingeri și o privire.
Nu folosim cuvinte. Te rog să taci și să mă privești.Să ascultăm liniștea și să ne înecăm dorul unul în celălalt...
Mi-ai lipsit atât de mult.
Vino, mai aproape, te rog...Miroși a cafea și vreau să te sărut!
Comentarii
Trimiteți un comentariu