Luceafărul domnișoarei Christina

Am dresat timpul în așa fel încât să zboare anevoie cand privirea mea o întâlnește pe a ta. Si-ți ascult bătăile inimii cuprinsă de ardoarea momentului în care mă afund de fiecare dată când simțirea cuvântată a propriei tale atingeri mă îmbată sfredelitor.
Nu cuvânt când pe buzele tale se opresc stropi de iubire actuali. Ne cuprinde cotidianul și ,,Tango to Evora”, ne ghidează pașii negreșit.
Te asemuiesc celor mai intense trăiri ale mele deoarece tu renaști din apus, răsăritul fiind al nostru și strângând razele de soare pentru o singură iubire care îmi aparține.
Chitara îmbătată de Tangoul Evorei, mă împinge la anumite trăiri necontrolate pe care le cuget în liniște,absorbind fiecare respirație a ta, care, pentru mine, se dovedește a fi o gură de aer.
În robia ta, cad, asemuită unor trăiri nepământești și așa te numesc ,,Luceafărul” meu, eu declarându-mă Domnișoara Christina conturată de Eliade, dar pentru tine.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Tu mi-erai omul legat de a mea fire

Între două priviri și o atingere

Me, myself and I in the night