,,Ai zis că mă lași.”

Te-a rugat să pleci cu lacrimi în ochi, ți-a cerut o explicație, ți-a sărutat obrajii și apoi ți-a încalzit palmele. Îmi spunea că vrea să îți ofere un întreg Univers, că tu meriți atât de multe și că sufletul tău e plin de bunătate. Și eu, eu îi spuneam mereu să nu mai creadă că în fiecare om există lucruri bune. Îi spuneam să aibă grijă de sufletul ei pentru că tu ai rănit-o de atâtea ori și nu te vei opri niciodată din a o face. Pentru că ăsta e felul tău de a fi - egoist, indiferent, rece la sentimenele celor care chiar vor să îți ofere. Tu nu ai vrut-o niciodată pentru ceea ce era ea cu adevărat - tu ai vrut-o de fapt, pentru orgoliul tău și pentru că ea putea jongla foarte ușor cu demonii tăi în nopți de nesomn. Ai vrut-o pentru că ți se părea totuși diferită dar uneori preferai să o privești din umbră.
Ai fi vrut să fie altfel.
Ai fi vrut să îți permită în continuare să te joci și să-și lase sufletul în palmele tale. Iar tu, tu l-ai fi modelat cum ai fi vrut. Pentru că ăsta erai tu - în ciuda a ceea ce auzea în jur, în ciuda a ceea ce îi spuneai și în ciuda a lucrurilor cu care obișnuiai să o rănești - ăsta erai tu. Erai gol de sentimente, gol de dorințe, iar ea reprezenta păpușa trecutului - prezentului - și poate chiar și a viitorului. Era mai simplu să-i spui minciuni, era mai simplu să o privești în ochi fără remușcări și să nu-i spui adevărul. În schimb, ea a știut întotdeauna. A știut întotdeauna că nu o iubești nici măcar pe sfert din cât te iubește ea, că nu îți dorești un viitor alături de ea și că ea,de fapt, reprezenta colacul de salvare pe care tu îl înțepai mereu. Voiai să te salveze - dar, în același timp, o scufundai pe ea. Și o afundai în mocirla trecutului tău. Însă ea ți-ar fi oferit tot.Ți-ar fi oferit și ceea ce nu avea, ți-ar fi oferit chiar și Luceafărul pe care obișnuiați să-l priviți în nopțile în care insomnia, neliniștea și amintirile te loveau.
Nu a fost îndeajuns de bună pentru că tu le preferai pe ele.
Pentru că era mai simplu.
Pentru că ea cerea mult.
Dar valora la fel de mult.
Și te-a rugat să n-o mai cauți, ai rănit-o destul.
Te-a rugat doar să o lași.
Se descurcă să respire și fără tine.
Speră doar că ele te vor încălzi.
Speră doar că ele vor ști cum să te atingă.
Speră doar că ele îți vor înțelege tăcerea.
Speră doar că de data asta vei dispărea definitiv.
Și îți dorește tot binele din lume.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Între două priviri și o atingere

Tu mi-erai omul legat de a mea fire

Me, myself and I in the night