Între noi nu a fost timp

Mă găsesc aici... Considerând a-mi fi mult mai ușor să mă descarc.S-a întâmplat de atâtea ori să te las, să te las să-mi pătrunzi în viață și să mă răstignești.Să-mi răstignești încrederea în mine, în oameni, în viitorul meu sau în ceea ce aș putea fi.M-ai lăsat de fiecare dată goală.A trebuit să mă refac cu atenție după fiecare plecare a ta. Într-adevar, de fiecare dată a fost mai ușor. Din ce în ce mai ușor. Durerea cea mai mare constă în existența gândului ce-mi indică faptul că sunt goală.Aud în mine ecoul propriei singurătăți și îmi urlă simțurile speriate.Absența ta nu mă mai mișcă. Absența ta era prezentă chiar și când te declarai a fi lângă mine. De ce am fost dispusă să-ți ofer un infinit?Cum aș putea să-mi explic eu, mie, asta? Cum aș putea să-mi închei un pact, să fac în așa fel încât să închid ușa și să te las pe dinafară, fără a-mi mai fi teamă că ți-ar putea fi frig, sete sufletească sau dor nepătruns? Cum aș putea să-mi iert vreodată dacă te-aș refuza chiar când mi-ai striga numele? Aș putea înceta. Aș putea înceta să cred că în tine există sau,mai bine zis, a existat întotdeauna ceva pentru mine. Sau ceva bun în tine pe care oamenii nu vor să-l vadă. Aș putea să plec departe de tine și să încep să trăiesc pentru mine. Să încep să iubesc prin mine, oferindu-mi mie. Să mă ascult și pe tine să te reduc la tăcere. Promisiunile, cuvintele, nopțile nedormite, zâmbetele, strângerile de mână, pupicul pe frunte și chiar și privirile, absolut tot trecutul, ți-l ofer. Consideră-l o ofrandă pentru iubirea ce ți-am purtat-o timp îndelungat.Consideră-l simbolul copilăriei,zâmbetului, fetei care eram atunci când prezența ta mă încânta. Nu vreau să mai înțeleg, nu vreau să-mi mai amintesc și nici să-ți mai ascult explicațiile. Vreau liniște. Și vreau ca în liniștea asta, tu să fii mut. Vreau să nu-ți mai aud inflexiunile vocii și nici să-ți disting râsul. Vreau să las totul într-o cutie. În cutia sufletului meu și apoi să ți-o ofer. Am păstrat-o atât de mult timp pentru tine. E timpul să o primești; eu, e timpul să plec.Să nu te gândești nici măcar o secundă că nu aș ști - știu. Știu cui aparții. Astfel, aș putea afirma că disprețul meu adresat ție,crește. Greșit. Spun că sunt mulțumită. Mulțumită pentru că îți doresc tot binele din lume. Dar să nu te întorci vreodată spunându-mi din nou cuvintele trecutului.Ai murdărit amintirea, ai pătat ceva inocent, ceva care-mi înflorise în suflet atât de mult timp... Ceva cu care crescusem. Nu vreau să mai cred, să mai aud, să te mai am. Nu sunt furioasă și nici nu-mi pare rău. A venit doar timpul să tăiem nodul care îmi provocase răni. Deși, aparent, aș fi spus că datorită timpului care a trecut acele răni s-au cauterizat. Și n-aș fi mințit. Dar odată cu ele, și sentimentele. De fiecare dată ai luat câte un gram. Gândește-te de câte ori ai plecat. Însumează, scade. Alungă. Cine mai e, acum, amintirea noastră? Dar trecutul îl mai poți numi apt pentru prezent? Dar eu, oare, capabilă mai sunt să-ți ofer? Nu. Atât de ferm, convins, sincer.În cazul în care vei crede că te urăsc, că te disprețuiesc, învinovățesc sau chiar tot ce e mai rău; alungă din minte gândul. Nu pot să urăsc un trecut care m-a format, pe care l-am iubit și pe care l-am primit în sufletul meu. Dar – REȚINE – L-am iubit. Nu e una din scrierile mele prin care îți spun ,,La revedere”, nu e o chemare, nu e un strigăt. E doar un adevăr. Te-am iertat și nu mai cred. Îți doresc tot binele din lume, îți doresc liniște, fericire, îți doresc să fii iubit măcar pe sfert din cât te-am iubit eu. Să nu uiți vreodată că dacă vrei ceva, poți. Să nu uiți cine ești și să nu le permiți oamenilor să te facă să te simți mai puțin decât ești. Fericire să-ți fie numele, eu mi-am ales uitarea. Dragoste să-ți fie buzele, eu mi-am ales viitorul. Al tău să fie drumul, eu mi-am ales Cerul. Dulci să-ți fie cuvintele, eu mi-am ales tăcerea. Între noi a fost mult trecut nou și tot prezentul vechi. Ca să înțelegi și tu metaforele mele – între noi nu a fost timp. S-a facut deja târziu pentru ceva ce nu a început și nu ar fi putut începe vreodată.